Tumoră retroperitoneală: operaţie şi recuperare – scrisoare din partea pacientului

Retroperitoneal tumor: Surgery and recovery - a letter from the patientSilvija K. este o femeie de 24 de ani din Zagreb, Croaţia. Ea a fost diagnosticată cu o tumoră retroperitoneală şi i s-a recomandat de către medici să obţină o a doua părere medicală. Ea a contactat iMER iar cea de-a doua părere medicală a confirmat diagnosticul. A fost programată pentru intervenția chirurgicală la Centrului Medical Universitar Hadassah din Ierusalim, operație care s-a desfăşurat cu succes. Recuperarea sa a fost lipsită de evenimente negative.

Silvija ne-a scris:

Bună!

Numele meu este Silvija (24). Sunt din Croaţia, o ţărişoară europeană de pe coasta Adriaticii. În octombrie 2007 mi s-a efectuat o examinare medicală, aceeaşi ca în fiecare an de când am început lucrul. Nu am crezut că ceva era în neregulă, dar aparatul cu ultrasunete a arătat că exista un proces lent de dezvoltare în abdomenul meu. Nu ştiu dacă vă puteţi imagina cât de îngrozită am fost, mai ales atunci când, după o lună de tortură plină de investigaţii, medicii mi-au spus că „procesul” este de fapt o tumoră care nu poate fi definită exact, că nu au mai avut de-a face cu un caz asemănător şi că nu ştiu cum să mă ajute. Mi-au sugerat o intervenţie chirurgicală, dar au refuzat să mă opereze şi mi-au recomandat să obţin o a doua părere medicală în spitalele din străinătate. După mai multe luni de căutare şi consultare cu doctori din cadrul clinicilor universitare din Viena, Londra, Basel şi Berlin, am aflat întâmplător de la o fată care a avut o problemă medicală care nu putea fi tratată în Croaţia din cauza lipsei de resurse şi de cunoştinţe, că apelase la Centrul Medical Universitar Hadassah din Ierusalim, pe care mi l-a recomandat cu căldură. Mi-a dat datele iMER, instituţie prin care mai mulţi pacienţi străini iau legătura cu medicii din cadrul Hadassah. Am luat legătura imediat cu iMER şi spre surprinderea mea, am primit răspuns într-o oră. A fost o dovadă suficientă a profesionalismului lor în domeniu. În cel mai scurt timp am primit informațiile despre tratamentul pe care trebuia să îl urmez. Trimiteam periodic anumite rezultate de la investigaţii şi primeam răspunsul imediat.

Într-un final, în mai 2008 am ajuns în Israel pentru intervenţia chirurgicală. Nu ştiu dacă îşi poate cineva imagina cât eram de speriată – eram practic singură într-o ţară străină unde nu cunoşteam pe nimeni, nu înţelegeam limba şi aşteptam o operaţie pe care medicii au descris-o lungă şi foarte riscantă. După câteva zile însă, mi-am dat seama că toată lumea a fost foarte prietenoasă cu mine, foarte deschisă şi cu multă compasiune pentru situaţia mea. Oamenii din jurul meu nu erau doar amabili. Am simţit că înţelegeau prin ce treceam. Am simţit o vibraţie umană din partea unor necunoscuţi şi mi-am făcut nişte prieteni foarte buni, care au încercat să mă facă să mă simt aproape ca acasă şi le mulţumesc pe această cale.

Doctorii sunt mai mult decât simpli specialişti, toată lumea cu care am vorbit mi-a spus că sunt probabil cei mai buni din lume. Trebuie să confirm acest aspect, deoarece astăzi sunt o femeie sănătoasă. Intervenţia chirurgicală nu a întâmpinat nicio complicaţie şi acelaşi lucru îl pot spune şi despre recuperarea mea. Profesionalismul lor poate fi recunoscut şi prin dorinţa puternică de a păstra legătura cu pacienţii după externarea lor, în vederea monitorizării stării lor de sănătate.

Ce pot spune despre asistente? Ei bine, asistentele au fost nişte îngeri.

La final, trebuie să îi menţionez pe oamenii din cadrul iMER. La opt luni după intervenţia chirurgicală, încă mai ţin legătura cu unii dintre ei şi sper că aceasta va continua pe viitor. Ei nu au fost doar o legătură între mine și spital,  înainte de operaţie pentru a mă ghida prin clinici şi pentru a mă însoţi la chirurgi şi investigaţii, ci au fost cu mine susţinându-mă total, chiar şi în momentul când ajunsesem deja acasă. Mă vizitau la spital, încercând să mă facă să mă simt cu adevărat ca acasă, cât mai mult posibil.

Având în vedere că Spitalul Hadassah şi iMER , mi-au fost recomandate, ar fi egoist din partea mea să nu fac acelaşi lucru, aşa că recomand cu tărie aceste instituţii tuturor persoanelor care necesită suport medical. Pot să îi asigur pe toţi că serviciul furnizat de ei te face să te simţi ca un pacient demn sau chiar mai mult, ca un prieten care are nevoie de ajutor.

Trebuie să menţionez că încă păstrez ursuleţul mov pe care mi l-au dăruit.

Silvija

Pentru mai multe detalii apăsați aici >>

Ce spun pacienții?

A. şi T. Pxxx, un cuplu vârstnic (73 și 68 de ani) din Nicosia, Cipru, au cerut a doua părere medicală din partea iMER asupra stării lor de sănătate. Au fost ambii diagnosticaţi cu boala Parkinson. Cuplul a fost trimis în Israel pentru o examinare la Prof. Avinoam Reches, un expert de renume mondial în boala Parkinson. Cea de-a doua părere medicală a confirmat diagnosticul şi a recomandat pentru Dl. Pxxx o „Terapie defensivă” şi un tratament de îmbunătăţire pentru Dna. Pxxx Ei ne-au trimis

Mai mult...